1. Alcoolul creste puterea de munca -> FALS 

 Imediat dupa consumul de alcool intervine starea numita „faza de excitatie”. Ea se datoreaza biciuirii sistemului nervos si consta intr-o slabire a proceselor de inhibitie, aceasta fiind unul din primele efecte ale actiunii toxice a alcoolului. 

Dupa aceasta faza de excitatie insa, randamentul muncii celui aflat sub actiunea alcoolului scade; nu va fi niciodata superior randamentului pe care il are cand nu se afla in aceasta stare. 
In conditii experimentale s-a demonstrat ca oboseala apare de doua ori mai repede la cei aflati sub influenta alcoolului, desi initial ei lasa impresia ca au o capacitate de munca ridicata. In plus, munca se face anarhic, nu se mai tine seama de regulile de securitate, semnele care atrag atentia asupra pericolelor pot trece neobservate. 
Dintre accidentele auto mortale, produse noaptea intre orele 21 si 6, cam 85% sunt provocate de conducatorii auto care au consumat alcool in exces. 
Datele statistice arata ca nu este absolut necesara o stare de betie avansata pentru producerea accidentului. Astfel, cand alcoolul atinge o concentratie de 0,3-0,5 mg la litrul de sange, riscul de accidentare se dubleaza. Aceasta concentratie se poate atinge daca s-a consumat un pahar de vin destul de slab alcoolizat (8%). 
Va inchipuiti ce se intampla cand se consuma o bautura alcoolica mai concentrata (coniac, lichior etc.), alcoolizata 30-35%. 
Daca tinem seama si de faptul ca, dupa 4-5 paharele de tuica alcoolul din sange (alcoolemia) se mai poate afla a doua zi inca la un nivel de peste 1 mg la litru, putem aprecia cat de daunatoare este, pentru munca unui conducator auto, obisnuinta de a bea bauturi alcoolice. Cand alcoolemia depaseste 1 mg la litru (1‰) riscul de accidentare este de trei ori mai mare. 

 

2. La frig se recomanda consumul de alcool -> FALS 

 
Cel care a consumat alcool are initial o senzatie de caldura: pielea lui este fierbinte, indiferent de temperatura aerului inconjurator, si colorata in trandafiriu, dar aceasta se datoreaza dilatarii vaselor de sange ale pielii sub influenta alcoolului. Astfel, circulatia sangelui in piele devine mai intensa, favorizand eliminarea unor mari cantitati de caldura produsa prin arderile interne. 
Cand cel care a baut alcool se afla in frig, cum se intampla iarna, pierderea de caldura poate depasi mult producerea de caldura, iar la un moment dat senzatia de caldura este inlocuita de o senzatie de frig. Asa se explica de ce pot ingheta cu usurinta, in timpul iernii, cei care au consumat alcool. 

 

3. Alcoolul intareste organismul -> FALS 

 
In ceea ce priveste rolul antiinfectios al alcoolului – nimic de spus, el este capabil sa distruga microbii, dar la o concentratie de minimum 70%; in sange nu poate atinge niciodata mai mult de 0,4-0,5%, concentratie suficienta pentru a provoca moartea omului, dar nu a microbilor! 
Dimpotriva, consumul cronic de alcool reduce puterea organismului prin denutrire. 
Alcoolul incepe prin a tulbura functia mucoasei stomacului, ducand la gastrite, cu scaderea secretiei digestive si reducerea poftei de mancare pana la disparitie. Functia pancreasului este si ea tulburata. Alimentele incep sa ajunga in intestin prost digerate, iritandu-l. Substantele nutritive nu mai pot fi absorbite, fiind eliminate, si cu timpul nici putinele alimente consumate de alcoolicul cronic nu-i mai sunt de folos. Organismul sau, lipsit de proteine, de vitamine, are o rezistenta scazuta, se afla dezarmat impotriva oricarei infectii. 
Un organ deosebit de sensibil la alcool este ficatul, deoarece in el se produce arderea alcoolului introdus in organism, si tot aici se depun grasimile care rezulta din arderi, consumul cronic de alcool atacand celulele ficatului. 
Este insa adevarat ca unii medici recomanda consumul moderat de alcool, dar numai anumite bauturi alcoolice, in cantitati mici si numai respectandu-se anumite conditii.

 

Concluzii: 

• Consumul zilnic de bauturi alcoolice, chiar daca nu e in cantitati mari, cu tot aspectul sau nevinovat, se numeste totusi alcoolism cronic si nu scuteste pe nimeni de consecinte. 
• In mod deosebit trebuie evitate bauturile tari, care cresc repede si pe durata mai lunga concentratia de alcool in sange, dar si vinul si berea, deoarece, datorita cantitatilor mari in care pot fi consumate cu usurinta, raman tot atat de periculoase in caz de consum cronic. 
• Este bine sa facem in asa fel incat „ocaziile” care ne pot determina sa consumam bauturi alcoolice sa fie cat mai rare; in nici un caz sa nu se bea pe nemancate, data fiind proprietatea alcoolului de a fi absorbit mai repede cand este consumat neasociat cu alimente. 
• Sub nici un pretext nu este permis consumul de bauturi alcoolice inainte de a incepe munca, in timpul muncii sau cand suntem la volan etc. 
• In sfarsit, un amanunt demn de retinut: daca alcoolul este toxic pentru adult, la copil are un efect mult mai grav. Copilul poate ajunge usor in stare de coma dupa consumarea unei cantitati relativ moderate de bauturi alcoolice, organismul sau fiind sensibil la concentratii mult mai mici. 

Daca la adult coma se produce cand concentratia de alcool in sange este de 3‰, iar moartea survine la concentratia de 5‰, copilul intra in coma cand alcoolemia este de 2,5‰, iar moartea poate surveni cand alcoolemia a atins 3‰. 
Nici un argument nu poate pleda pentru a da copiilor sa consume bauturi alcoolice, chiar diluate si in cantitati mici. 
Ele nu le sunt de folos sub nici o forma, in schimb le pun viata in pericol cu multa usurinta. 

• Faptul ca pe masura ce a trecut timpul ne-am obisnuit sa consumam bauturi tot mai tari, in cantitati crescande, fara sa ne imbatam – nu este de loc o dovada care sa ne linisteasca. Ea inseamna ca organismul da semne de obisnuinta. Faptul ca ne permite sa consumam doze crescande nu inseamna in acelasi timp ca am devenit invulnerabili la toxicitatea alcool-ului, care continua sa ramana direct proportionala cu doza consumata. 

 

Sursa: UNICEF, Ministerul Educatiei si Cercetarii